Cristi Ariton
HR in Social Media
O lecţie simplă
May 12th
De cele mai multe ori pentru a realiza un lucru în echipă e nevoie de leadership, de tot felul de aplicaţii de management, de strategie, stres etc. Uneori lucrurile se fac de la sine prin simplul fapt că membrii echipei intuiesc ce trebuie făcut, le place sarcina, se simt solidari cu cel care a iniţiat un anumit proiect s.a.m.d.
Am realizat ideea asta când am văzut cum evoluează o “mâzgălitură”. În recepţia hotelului unde lucrez, pe un vas cu instrumente de birotică, am încercat să desenez o inimă. M-am oprit după ce am desenat cele două arcuri din partea de sus şi am lăsat-o neterminată pentru a vedea dacă va fi cineva tentat să se joace şi să continue desenul.
După câteva săptămâni s-a ajuns la imaginea de mai jos (seamana cu un buchet de flori sau macar cu o tufa de buruieni 
)
Am învăţat (pentru a zecea oară) că dacă membrii unei echipe se simt atraşi de o sarcină anume atunci ei o vor îmbunătăţi constant.
Recrutarea şi selecţia de personal pe platforma Odesk
May 10th
Foarte recent, Odesk a câştigat Reader’s Choice Award pentru Best Outsourcing Portal – cea mai bună platformă de outsourcing -, oferit de către cei de la About.com. Printre finalişti s-au aflat Elance şi Freelancer. Merită felicitările noastre. Azi vă voi vorbi despre recrutarea şi selecţia de personal pe platforma Odesk.
Lucrez de foarte mulţi ani ca freelancer. Beneficii sunt multiple, la fel ca şi dezavantaje. De vreun an şi ceva m-am auto-motivat în a încerca şi platformele de outsourcing. Iar alegerea mea a fost oDesk. Pentru că sunt pasionată de HR, perfomanţă, sănătate ocupaţională şi employee well-being, am fost foarte atentă la sistemul lor de contractare a freelancerilor. Să vedem aşadar cum funcţionează şi despre ce e vorba.
Clientul îşi postează anunţul proiectului pe site. Ceea ce îmi place este că poţi stabili o serie de criterii de primă departajare a freelancerilor care bidează pe proiect: scorul de feedback, numărul de ore lucrate prin sistemul Odesk Team Room, scorurile la teste de limbă şi competenţe, preţul pe oră, locaţie ş.a.m.d. Am fost în postura de client şi în postura de freelancer, deci am testat ambele variante.
Ca freelancer, poţi primi invitaţii la interviu, multe dintre ele bazate pe feedback-ul din profilul tău şi competenţele descrise de tine: SEO, article writer, team leader, project manager etc. E important să te asociezi cu diferite firme sau grupuri. Denotă seriozitate şi dedicare faţă de muncă.
Să spunem că eşti invitat la un interviu sau aplici tu, personal, pentru un job în numele tău sau în numele firmei cu care te-ai asociat. Invitaţia la interviu o poţi accepta sau refuza, desigur. Nu te costă nimic. Dacă accepţi invitaţia, poţi trimite un cover letter însoţit de un CV sau sample-uri ale proiectelor anterioare. Aşa e profesional, desigur. În baza acceptării şi documentelor trimise clientului, acesta poate începe procesul de recrutare. De obicei, ţi se adresează o serie de întrebări, în general cu tentă situaţională.
Clientul îţi poate cere sau oferi datele lui de contact: email, Skype ID, telefon, instant messenger ID etc. Nu are interdicţie din acest punct de vedere. Celelalte părţi din interviu, cum ar fi cel tehnic sau de competenţe se pot desfăşura via Skype, email etc.
În urma datelor adunate, clientul decide dacă tu, ca freelancer, corespunzi criteriilor lui sau nu. Întotdeauna ţi se oferă un motiv pentru care ai fost acceptat sau respins. Iar dacă eşti acceptat, după terminarea contractului primeşti întotdeauna un scor de feedback (între 1 şi 5 stele maxim) cumulat din Skills, Quality, Availability, Deadlines, Communication, Cooperation. Plus câteva vorbe despre cum a fost colaborarea.
Pentru proiectele plătite pe oră, plata este garantată prin sistemul Odesk Team, un progrămel care înregistrează cu printscreen-uri toată activitatea desfăşurată de contractor (freelancer) pe durata proiectului. De asemenea, proiectele de tip hourly îţi permit ţie, ca şi contractor, să oferi un feedback clientului cu care ai lucrat.
Ceea ce îmi place în mod deosebit la Odesk nu este doar felul în care are loc selecţia unui contractor sau seriozitatea clienţilor, ci şi faptul că îţi poţi personaliza profilul într-un mod extrem de profesional. Nu este doar un profil, devine un CV online, cu sample-uri de lucru, competenţe, teste, feedback, educaţie ş.a.m.d. Practic, clientul are acces la ceea ce îl interesează şi poate selecta din informaţia generală exact ceea ce are el nevoie, deci ai realmente şanse să prinzi o colaborare frumoasă şi serioasă.
Surse:
- http://onlinebusiness.about.com/b/2012/04/01/odesk-voted-best-outsourcing-portal-readers-choice-awards-2012.htm
- http://odesk.com/
Guest post scris de Roxana, careia ii multumesc foarte frumos.
About.me: http://about.me/roxanasoi
Twitter: http://twitter.com/#!/roxana_nasoi
Facebook: http://www.facebook.com/roxanne.moon
Google+: http://plus.google.com/116574487602024827434/
Personal Blog: http://pierdutaprintreranduri.wordpress.com/
Scribd: www.scribd.com/Roxana_Nasoi
Klout: http://klout.com/#/roxana_nasoi/
Sursa foto: aici
Talentul care amuză
Apr 7th
În istorie, talentul oamenilor a servit în mod divers unor scopuri particulare. Posteritatea a scos talentele din curţile nobililor sau din catedrale şi le-a globalizat, le-a făcut bunuri/simboluri naţionale şi internaţionale. Acum, în România, fără a se ţine cont de lecţia istorică, mass media promovează în mod ofensator un tip de talent ce “subminează cultura naţională”. E vorba de talentul-circ, talentul care distrează, talentul care provoacă râsete, talentul de saltimbanc la curtea regelui (în filmul Moliere, Regele Filip acceptă propunerea lui Moliere de a pune în scenă o altfel de piesă cu condiţia ca aceasta să fie o comedie).
În cadrul emisiunii “Romanii au talent” juriul evaluează concurenţii pe baza unui criteriu absurd: e mai talentat cel care face mai mult spectacol. Cu alte cuvinte, măsura talentului cuiva este dată de capacitatea acestuia de a produce o atmosferă relaxantă, în care oamenii să râdă, să înţeleagă uşor mesajul transmis şi, din când în când, să producă Măriei Sale publicul momente de suspans. Realizatorul acestui lanţ este considerat talentat. Restul persoanelor capabile să îşi exprime harul ce le-a fost încredinţat sau pentru care au mers pe jos până la Paris sunt considerate talente dar acestea, dacă nu muncesc la decoruri, dacă nu fac ghiduşii, dacă nu pornifica personificările muzei lor, nu pot trece de semifinalele unei competiţii de talente.
Grotescul ProTV-ului blasfemiază arta, talentului i se cere să pună un punct la dreapta notelor pentru a avea timp să arunce pâine şi jucăuşe ochiade vestalice spre Public. Un tată îşi acompaniază discret copilul pentru a îi pune vocea în valoare iar juriul avertizează: “data următoare să se facă mai mult spectacol”. Un cântăreţ de chitară clasică interpretează o superbă piesă flamenco, fără a exagera cu momente de bombastică măiestrie. Juriul îi spune că trebuie să facă mai mult spectacol. Mai mult spectacol. Şi mai mult spectacol. Nu ştiu ce demon a dat de înţeles juriului că talentul este un valet, un umil lustruitor de pantofi pentru un public ce îşi permite să intre cu noroi şi vulg în curţile valorilor şi creaţiei.
Nu mi-ar păsa prea mult dacă nu aş fi conştient de efectul de normalizare produs de acest spectacol. Un lider de audienţă, ProTV-ul, promovează de ani buni un tip de discernământ bazat pe subiectivism, discriminare (etnie, aspect fizic), imoralitate, valori ieftine, consumerism (totul e uşor, rapid, acum şi aici).
Dacă pervertim moralul şi arta nu facem decât să oferim unei copile de Irodiade “orice ne va cere”. Ireparabil şi fără îndoială, aceasta va fi îndemnată să ne ceară capul.
Ce nu înţelege juriul de la “Romanii au talent” e că, de cele mai multe ori talentul amuţeşte sala şi provoacă revelaţii, forme noi, şi apoi ovaţii. Talentul e superior lucrurilor vesele şi amuzante (apud Aristotel). Beţia încântării de moment, a spectacolului ca indicator al talentului va produce valori de moment, feluri de a fi, gândi şi face tot de moment.
Când ne vom trezi, vom vrea tot acest vin dulceag şi ameţitor care taie capuri de botezători întru nou şi mister?
Fantastikids cauta voluntari
Apr 2nd
Anuntul acesta nu mai are nevoie de introducere dar va ofer una sub forma de cuvinte cheie: Paste, voluntariat, categorii sociale defavorizate, implicare sociala, socializare.
Dragi colege/colegi,
Clubul Fantastikids, ce organizeaza activitati extracurriculare pentru copii din gradinte si scoli va invita sa luati parte la atelierele “Usile deschise pentru un ajutor!”, unde cu mic cu mare va invitam in perioada 1 Aprilie- 1 Iunie sa luati parte la Atelierele pe care personalul Fantastikids le organizeaza pentru studenti.
Astfel, in perioada 3 – 7 Aprilie va asteptam in Grozavesti, caminul A1 sa participati la Atelierul “Cosulete pentru Paste”, unde veti invata sa realizati cosulete hand-made care ulterior vor fi folosite pentru decorarea acestora de catre copiii inscrisi in atelierele Fantastikids.
Daca vom reusi sa realizam un numar mai mare de cosulete decat necesarul nostru, atunci pe acestea le vom darui spre vanzare si colectare de fonduri pentru Spitalul Fundeni.
La finalul fiecarui Atelier, Clubul Fantastikids va va darui un Certificat de voluntariat.
(Dorim sa va ajutam pentru a va dezvolta abilitati practice si imaginatie in crearea produselor hand-made, dorim sa ne ajutati pe noi in realizarea obiectelor hand-made ce vor fi folosite de catre copiii inscrisi in atelierele Fantastikids si dorim sa ajutam Copiii ce apartin unor categorii defavorizate).
Daca aveti nevoie de lamuriri, va raspund cu placere!
Mirela Gheorghe
Coordonator activitati extracurriculare
Mobil: 0747960374
0765203429
Tel: 021.317.23.97
Fax: 031.815.19.30
mirela@fantastikids.ro
Joburi Decathlon Pallady
Apr 2nd
Esti mega-pasionat de sport? Iti place sa impartasesti pasiunea ta pentru sport cu altii? Atunci Decathlon Pallady este locul ideal de munca pentru tine intrucat cautam asistenti vanzari.
Aplica trimitand cv-ul la adresa de mail recrutare.pallady@decathlon.com si poti deveni parte a echipei noastre !
Mult succes!
Politică neperformantă în România
Apr 1st
I-am pus doamnei deputat Alina Gorghiu întrebarea de mai jos. Îi mulţumesc pentru amabilitate si răspuns.
De ce credeţi că există un decalaj atât de mare între performanţele individuale ale politicienilor şi rezultatele politicii în societate?
O să pornesc de la întrebarea directă şi plină de provocări (trebuie să recunosc) a lui Cristi, însă nu mă voi lansa în supoziţii, mai ales că suntem pe un blog specializat şi care are obiceiul să vă dea răspunsuri clare şi neechivoce.
Aşadar, concluzia la prima mână ar fi că nu lucrăm la fel de eficient în echipă noi, politicienii. Intrând în detalii… cred că de multe ori se face prea multă politică în detrimentul acţiunilor concrete, plecate din expertiza, experienţa şi părerea personală a omului; alteori, din contră, omul are prea multă mână liberă, dar interesele lui personale strică echilibrul firesc. Mai cred că “frica de electorat” a devenit o piedică, în loc să fie un impuls bun în a lua măsuri clare, cu adevărat reformatoare, nu încercări palide care nu fac decât să bulverseze lucrurile.
Combinaţia cu adevărat periculoasă se naşte atunci când avem de-a face cu un partid peste măsură de docil şi servil şi un lider autoritar, convins că numai el are dreptate, suficient şi imperturbabil. Nici nu încape discuţia despre “rezultatele politicii”. Care politică? A unui singur om?
O altă cauză o văd în neadecvarea oamenilor. De multe ori partidele aduc în funcţii de responsabilitate oameni care nu sunt făcuţi pentru ele, depăşiţi de funcţie sau, pur şi simplu, buni teoreticieni dar nu la fel de buni practicieni.
Şi subiectivismul meu merge mai departe, dar nu vreau să epuizez subiectul, ba chiar sper că vor comenta şi alţii şi îşi vor expune părerile. Mă rezum la a mai da o singură motivaţie văzută de mine: aceea a înţelegerii greşite a politicii şi, de aici, a funcţiei politice. Şi vă dau exemplul “baronilor locali”, care au ajuns la nivelul în care nu i-a mai interesat ce rol joacă ei în politica locală, ce pot face ei pentru comunitate, ci reversul, văzând în politică o sursă de venit şi atât. Ori asta a dus la două efecte grave: a afectat serios comunitate şi imaginea politicii în ochii oamenilor; şi a încurajat alţi arivişti, convinşi că, iată, în politică este “un os de ros”.
