Foarte multa energie consuma oamenii pentru a arata ca sunt normali. Desi normalitatea e greu de definit, exista o medie a comportamentelor, atitudinilor, actiunilor, etc.  general acceptata. Cu alte cuvinte normal e ceea ce e general, nu vorbesc de calitatea normalului (aprecierea morala subiectiva)  ci de cantitatea lui (cat de des intalnite sunt elementele dominante).

La fel se intampla si la un interviu. Se confrunta ideea de normalitate a angajatorului cu cea a candidatului referitoare la interviu. Desi sondarea e reciproca, mai frecvent se intampla ca cel recrutat sa caute informatii pretioase despre companie, cultura acesteia, profilul, regulamentul, etc. Din acest punct, interviul devine un act dramaturgic. Individul isi modeleaza comportamentul in asa fel incat sa se plieze pe cerintele/asteptarile celeilalte parti; cu alte cuvinte el cheltuie energie ca sa arate ca este tipul normal(potrivit) din perspectiva celui ale carui pareri vrea sa le influenteze.

Nu stiu daca problema ar trebui pusa in termeni de sinceritate, strategie, perspicacitate, inteligenta, oportunism, adaptare. Aceasta din urma este cea de-a doua natura a omului… Constientizarea unui comportament potrivit, insusirea si instrumentarea lui sunt conditii ale adecvarii, necesara evoluarii personale, profesionale, etc.

Important este ca site-urile de recrutare, de consultanta in resurse umane, bloguri, comunitati profesionale, forumuri recomanda acest tip de comportament “menit sa il vrajeasca pe angajator”. Au facut oare acestia un studiu pentru a vedea daca sfaturile lor prind, sunt penibile, invechite, prea moderne, bune, ineficiente,  imposibil de generalizat la toti angajatorii?

Mai este si reversul medaliei: persoane care refuza stereotipurile si cliseele la un interviu. Nu zic ca e bine sau nu, insa sa afirmi intr-o scrisoare de intentie ca ,,esti diferit de ceilalti prin faptul ca vei fi sincer” e inadecvat. Am primit o astfel de motivatie a aplicarii la un training, in care cineva spunea ca ,,decat sa mint ca ceilalti, prefer sa fiu sincer (stiu ca veti aprecia): nu am mai citit o carte din clasa a 9-a”. Asta sigur nu merge! O vizita pe site-ul angajatorului, o informare sumara asupra activitatii acestuia, un CV bine pus la punct si politetea sunt arme suficiente pentru o impresie buna. Succes!