Ştafeta  este o persoană sau un obiect, fapt, tematică care scot comunicarea din impas atunci când refugiul nu este o opţiune.

Persoana-ştafetă este de obicei liderul informal al unui grup, gazda unei reuniuni, amfitrionul, maestrul de ceremonii (uneori), moderatorul unei emisiuni, mediatorul unei negocieri, etc. Acestea sunt ipostaze în care persoana este îndreptăţită să schimbe subiectul, cursul discuţiei fară a părea inoportună.

Obiectele, faptele, tematicile sunt ştafete atunci când pentru a scoate comunicarea din impas sunt folosite expres, fără legătură cu subiectul anterior. Nu necesită creditare din partea celorlalţi pentru a fi folosite. Spre exemplu, un pian într-o încăpere trece neobservat până când cineva, persoana-ştafetă sau participant, dorind să schimbe cursul discuţiei, atrage atenţia asupra lui.

De cele mai multe ori, ştafeta foloseşte sau se referă la cuvinte/simboluri încărcate social, pe diferite niveluri: de interes, vârstă, sex, etc.: doi parinţi la o sedinţă când nu au ce să discute sau vor să schimbe vorba, discută despre copii, pensionarii care nu se cunosc între ei discută despre ,,ce grea e bătrâneţea” atunci când trebuie să aştepte împreună troleibuzul, două femei discută despre cosmetice,serviciu, etc. atunci când duc lipsă de un subiect de conversaţie.

stafeta