În România, legea obligă angajatorul să ţină salariul confidenţial şi permite angajatului să îl facă public. Asta înseamnă că dacă spui vecinului sau concurenţei despre nivelul salariului taău, cazi sub pedeapsa Judecăţii Organizaţiei. Dar Codul Muncii îţi permite să spui…nu ştiu care pe care se exclud.

Eu nu prea văd o motivaţie pertinentă a confidenţialităţii salariilor. Oricum, atât în mediul intern cât şi în cel extern organizaţiei aceste date se află uşor. Apoi, salariul este supus, conform legislaţiei, dreptului părţilor de a-l negocia. Prin urmare ar fi normal să apară diferenţe între salariile angajaţilor, la acelaşi nivel ierarhic. A ţine ascunse aceste diferenţe ar însemna de fapt să îţi spună compania: tu eşti mai bun, iei cu 99 de Lei mai mult, da nu mai zi la nimeni! Păi asta te cam demotivează…ştii că eşti bun, dar nu ţi-o recunosc decât şefii, ori pentru tine e foarte important să ştii că echipa ta te apreciază la adevarata valoare. Şi invers: „X e mai puţin performant, asta e…îi dăm doar atât, da să nu afle că doar el are salariul mai mic, poate se supără, să-l lăsăm aşa. Dar poate respectivul angajat are nevoie de acest „ şut în fund” pentru a se autodepăşi, concurând astfel pentru o mărire de salariu. Deci, accentul nu cade pe transparenţă şi disponibilitatea de a negocia, ci pe o complicitate tacită.

Îmi amintesc de fluturaşul de salariu pe care îl primeam în METRO, închis într-un plic identic cu ăla în care îţi dă banca codul PIN al cardului, super securizat, netransparent când îl pui la bec, toate cele…. iar în vestiar discutam în voie dacă a mai crescut, dacă au mai dat vreun bonus, ,,tu cât ai?”, “da tu?”, etc. etc.

Argumentul PRO confidenţialitate cel mai des întâlnit este legat de demotivarea  angajaţilor şi tensiuni la locul de muncă direct corelate cu o scădere bruscă a performanţelor. Poate fi adevarat în parte, însă ascunderea e un motiv la fel de bun pentru demotivare, suspiciuni, etc.  În altă ordine de idei, la nivel ierarhic inferior şi mediu, a impune confidenţialitatea e o măsură artificială. Salariile sunt cât de cât uniforme pentru posturi similare. În ce priveşte poziţiile de top, unde recompensarea se face personalizat, unde funcţionează un sistem de bonusuri adăugate beneficiilor iniţiale, a ţine aceste date confidenţiale e o măsură strategică.

Până la noi ordine, nu vă puneţi HR-iştii în cap ,,divulgând” faptul că oricum nu ţine confidenţialitatea prea mult.